Ziua Internațională a Ursului Polar este un eveniment anual sărbătorit la fiecare 27 februarie pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la starea de conservare a ursului polar. Evenimentul are loc începând cu 2011.
Ziua Internațională a Ursului Polar este organizată de Polar Bears International pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la impactul încălzirii globale și al reducerii gheții formate pe mare asupra populațiilor de urși polari.
Ziua încurajează oamenii să găsească modalități de reducere a emisiilor de carbon, cum ar fi dezactivarea termostatului sau folosirea mai redusă a vehiculelor. Ziua a fost de asemenea folosită pentru a încuraja instalarea unor izolații eficiente din punct de vedere energetic în case.
Multe grădini zoologice folosesc ziua pentru a educa despre conservarea ursului polar și pentru a încuraja vizitarea expozițiilor de urși polari. A avut, de asemenea, un anumit impact politic. Jack Shapiro, managerul adjunct al campaniei pentru climă sub conducerea președintelui american Barack Obama, a folosit ziua pentru a argumenta necesitatea unei acțiuni a Congresului asupra problemei schimbărilor climatice.Universitatea din Saskatchewan a anunțat în 2014 că își va coborî termostatele cu două grade în timpul verii și cu două grade Celsius în timpul iernii pentru a onora Ziua Internațională a Ursului Polar. Se așteaptă ca decizia să reducă emisiile de carbon ale universității cu două mii de tone și ca universitatea să economisească peste două sute de mii de dolari pe an.
1.În 1477, cu o bulă papală Papa Sixt al IV-lea a aprobat înființarea unei universități în Uppsala, Suedia. Este cea mai veche universitate existentă din Scandinavia. În timpul pontificatului său, între 1475-1483, a fost edificată Capela Sixtină, care îi poartă numele. Lăcașul a fost consacrat pe 9 august 1483. A avut șase fii nelegitimi, dintre care unul cu propria soră. Papa Sixt al IV-lea numele său la naștere a fost Francesco della Rovere, domnia în hainele papale a avut loc pe data de 9 august 1471 și până la moartea sa în anul 1484.
2.În 1881, prințul Wilhelm al Prusiei se căsătorește la Berlin cu Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein. Cei doi sunt viitorul împărat german Wilhelm al II-lea și împărăteasa Augusta.
3.Pe 27 februarie 1938 a fost promulgată noua Constituție a României, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea și sfârșitul regimului parlamentar. Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al regelui Ferdinand I al României și al soției sale, regina Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai târziu de Ferdinand în Principe al României). După accederea la tron a părinților săi a devenit Principele moștenitor Carol al României. S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe principele Mihai. Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, renunțând din nou la tron și trăind în Franța cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit tronul la moartea regelui Ferdinand, în 1927.
4.În 1964, guvernul italian anunță că acceptă sugestii cu privire la modul de a salva de la prăbușire renumitul Turn înclinat din Pisa. Turnul din Pisa (în italiană Torre di Pisa), cunoscut și ca Turnul înclinat din Pisa, este cea mai faimoasă clădire înclinată din lume și punctul de reper al orașului Pisa din Italia.
Turnul a fost planificat ca o campanilă pentru Domul din Pisa. După doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9 august 1173, când construcția ajunsese la etajul al treilea, din cauza proastei calități a solului, constituit din noroi argilos și nisip, turnul începea să se încline în direcția sud-est. Timp de o sută de ani construcția a fost stopată. Următoarele patru etaje au fost construite oblic, pentru a compensa partea înclinată. După aceea, construcția a trebuit să fie întreruptă din nou, până în 1372, când turnul-clopotniță a fost finalizat. Datorită importanței sale pentru industria turismului din Pisa, guvernul italian s-a implicat serios în ultima consolidare care a început în anul 1990. În decembrie 2001 turnul a fost declarat stabil și sigur pentru 300 de ani și a fost redeschis accesului publicului.