La 27 august 1991 a avut loc Proclamarea independenței de stat a Republicii Moldova. În aceeași zi, România a recunoscut independența noului stat.

La 23 mai 1991, a avut loc adoptarea noii denumiri a statului — Republica Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația Suveranității RSS Moldova. Tot pe 27 august, dar în 1989, Frontul Popular al Republicii Moldova organiza o mare adunare națională, care a impus, la 31 august 1989, adoptarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la alfabetul latin. Limba română se utilizează în toate sferele vieții politice, economice, sociale și culturale, inclusiv în instituțiile de stat și ale administrației publice centrale și locale.   1.În 1877 a avut loc primul atac al trupelor române. Misiunea de asalt și cucerire a redanului otoman, din fața redutei Grivița-1 din sistemul de apărare a Plevnei, este încredințată Regimentului 13 dorobanți, comandat de locotenent-colonelul Ion Petrovici, și altor subunități din cadrul Diviziei a 4-a infanterie. Cucerirea acestui avanpost fortificat se înscrie ca o primă victorie a Armatei române. Pentru succesul repurtat, drapelul de luptă al Regimentului 13 dorobanți este distins cu Ordinul „Steaua României”. De asemenea, se acordă unor ofițeri și soldați din subunitățile participante la atac Ordinul „Steaua României”, precum și medalia „Virtutea militară”.   2.În 1883 a vut loc principala explozie a erupției vulcanului Krakatau (Indonezia), considerată cea mai mare catastrofă naturală a mileniului. Krakatau (sau Krakatoa) este unul dintre cei mai renumiți vulcani ai lumii și cel mai destructiv din istoria omenirii după erupția din 1883. Este situat în Indonezia, în strâmtoarea Sunda, la 49 de km de coasta de vest a insulei Java și la 40 de km de insula Sumatra.   3.În 1896 a avut loc el mai scurt război din istorie, războiul anglo-zanzibar a început la ora 9:02 dimineața și a durat 38 de minute. Motivul conflictului l-a reprezentat moartea sultanului pro-britanic, Hamad bin Thuwaini și înscăunarea succesorului acestuia, Khalid bin Barghas. Guvernul Marii Britanii a preferat însa ca pe tronul Zanzibarului să urce Hamud bin Muhammed, un lider mult mai favorabil intereselor Coroanei Britanice.   4.Pe 27 august 1916, ambasadorul Edgar Mavrocordat depune la ora 21 la secretariatul Ministerului Austro-Ungar de Externe declarația de război din partea Regatului Român. Armata română înaintează pe trei direcții în Transilvania.   5.În 1928, la Paris, 15 state au semnat Pactul Kellogg-Briand, de respingere a războiului. Actul nu prevede nici o sancțiune împotriva celor care ar încălca pacea. România a aderat la acest pact la 4 septembrie 1928. Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și ca Pactul de la Paris, după orașul în care a fost semnată această înțelegere pe 27 august 1928, a fost un tratat internațional „care milita pentru renunțarea la război ca instrument al politicii naționale”. Scopurile sale nu au fost atinse, dar a fost un pas înainte pentru dezvoltarea doctrinelor dreptului internațional. Pactul a fost botezat cu numele secretarului de stat american Frank B. Kellogg și al ministrului de externe francez Aristide Briand, inițiatorii tratatului.