Pe 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume este marcată Ziua Universală a Iei.
Sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia, a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume.
Chiar denumirea comunităţii, reprezintă de fapt titlul unui tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care realiza o imortalizare a iei româneşti – “La blouse roumaine”, 1940 – creaţia fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris.
Termenul „ie” este derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele şi se pare că apariţia ei trebuie căutată undeva în vremea civilizaţiei Cucuteni.
Arta meşteşugului popular – şi a coaserii iei în special – era moştenită din generaţie în generaţie pentru a nu pierde această tradiţie care ne reprezintă.
Ia – denumire dată la origini exclusiv piesei vestimentare feminine, cămaşă tradiţională românească de sărbătoare – este considerată cea mai importantă piesă din costumul popular, deoarece determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care e obligatoriu să se acorde ca epocă, vârstă, ornamente şi cromatică.
1.În 1497, John Cabot declară Canada de Est drept proprietate a Angliei.
Giovanni Caboto, cunoscut ca John Cabot, a fost un navigator și explorator venețian, fiind considerat al doilea european care a atins țărmul Americii de Nord (în 1497), după Leif Ericson (circa 1003).
Guvernele Canadei și Marii Britanii susțin că ar fi acostat în insula Terranova, însă nu se poate ști precis.
De altfel, despre Cabot și expedițiile sale nu se cunosc foarte multe informații.
2.Pe 24 iunie 1901 are loc, la Paris, prima expoziție de pictură a spaniolului Pablo Picasso.
Pablo Ruiz y Picasso, cunoscut ca Pablo Picasso a fost un artist plastic spaniol.
Picasso nu s-a putut mulțumi în viață cu un singur rol. Va juca multe, reale și imaginare, dar pe toate cu aceeași pasiune.
A fost andaluz și catalan, spaniol și francez. A fost un copil genial, la Paris un străin „iresponsabil”, din cauza căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă.
A fost amant, soț și tată. Dar mai presus de orice, a fost cea mai strălucită personalitate artistică a secolului al XX-lea, unul dintre marii maeștri ai penelului, care a rupt definitiv cu convențiile stilului iluzionist și figurativ, dominant încă din perioada Renașterii.
Așa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, și opera lui Picasso este o oglindă care permite urmărirea artei în secolul al XX-lea și totodată viața particulară a artistului.
Pânzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifică frumusețea și eroismul femeilor iubite.
Optzeci de ani de activitate artistică – pictură, sculptură, poezie, desen, grafică, ceramică reflectă multilateralitatea creației lui Picasso care trăiește pentru artă și prin artă.
3.În 1927, Corneliu Zelea Codreanu, alături de Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, înființează Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută sub denumirea de Garda de Fier.
Corneliu Zelea Codreanu, la naștere Corneliu Zelinski a fost liderul carismatic al extremei-drepte fasciste românești, al mișcării Legiunii Arhanghelul Mihail și a partidului politic rezultat din mișcare, Garda de Fier, din România interbelică.
Membrii mișcării sunt cunoscuți sub numele de legionari sau, neoficial, drept „cămășile verzi”.
Codreanu, căruia legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul, a avut controlul absolut al organizației.
Din 1919, Codreanu era membru al Gărzii Conștiinței Naționale, iar în 1923, împreună cu Alexandru C. Cuza, a fondat Liga Apărării Naționale Creștine (L.A.N.C.), pe care a părăsit-o doi ani mai târziu, din cauza diferențelor ideologice.
În 1927 și-a înființat propria mișcare, Legiunea Arhanghelului Mihail.
A fost asasinat în timpul detenției din ordinul regelui Carol al II-lea.
4.În 1948 are loc Blocada Berlinului, reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație.
Aceasta a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici, care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă.
De la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian” american.
Blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.
Blocada Berlinului (24 iunie 1948 – 11 mai 1949) a fost una din primele crize majore internaționale ale Războiului Rece, marcată de momentul când Uniunea Sovietică a blocat accesul rutier și feroviar către Berlinul de Vest.
Criza a luat sfârșit atunci când Uniunea Sovietică a permis sosirea ajutoarelor americane, britanice și franceze, care erau trimise pe calea aerului în Berlinul de Vest, operațiune cunoscută sub numele de Operațiunea Vittles.
Blocada Berlinului a fost una dintre cele mai mari blocade din istorie.
5.În 1991, Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939.
Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.
La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune.
Chiar dacă Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă.
Alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste, vizibile și astăzi în sânul Europei reunite.
