Pe 24 august se împlinesc 155 de ani de la naşterea regelui Ferdinand, supranumit „Întregitorul României“
Regele Marii Uniri, acesta e titlul de drept al lui Ferdinand I, întrucât anul 1918 marchează un punct de cotitură în istoria României și în imaginarul poporului.
Un rege neamț care a împlinit un vis al românilor: România Mare.
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Ferdinand a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a a Portugaliei.
Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.
Ferdinand și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Sigmaringen, Germania.
În 1885 a terminat cursurile Școlii de ofițeri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei.
A urmat apoi studii la Universitatea din Leipzig și la Școala Superioară de Științe Politice și Economice din Tübingen, pe care le-a absolvit în 1889.
Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României.
Din acel moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată.
S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său, regele Carol I.
1.În anul 79 are loc erupția Vezuviului.
Orașele Pompei, Herculaneum și Stabiae sunt acoperite de lavă. Moare și enciclopedistul C. Plinius Secundus, autorul „Istoriei naturale”.
Vezuviul este un vulcan exploziv situat la aproximativ 10 km est de orașul Napoli în parcul național omonim din regiunea Campania în Italia.
Înălțimea actuală a conului principal este de 1281 m iar cea a conului secundar (Monte Somma) este de 1149 m.
2.În 1929 are loc Masacrul de la Hebron, când 67 de evrei (inclusiv 23 de studenți) au fost uciși la Hebron, atunci parte din Mandatul britanic pentru Palestina, de către arabi incitați la violență prin zvonuri că evreii au pus stăpânire pe Moscheile de pe Muntele Templului.
3.În 1960, pe 24 august se înregistrează cea mai scăzută temperatură măsurată vreodată pe Pământ: -88,3 °C (la Stația Vostok).
Stația Vostok este o stație rusă (fostă sovietică) de cercetare antarctică.
Este Polul sud al frigului, cu cea mai scăzută temperatură măsurată pe Pământ.
Cercetarea include foratul gheții și magnetometria. Vostok (în limba rusă înseamnă „Est”) este numită după nava lui „Fabian von Bellingshausen”, un pionier al Antarctidei.
4.În 1968, Franța detonează prima sa bombă cu hidrogen.
În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară.
Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supra-critică în care se dezvoltă exponențial reacția în lanț.
Masa supra-critică se realizează fie prin implantarea unei piese din material fisionabil în masa subcritică (metoda proiectilului) fie prin comprimarea (cu explozivi chimici) unei sfere de material fisionabil până se atinge masa supra-critică (metoda imploziei).
Arma nucleară cu fuziune (arma termonucleară, bomba cu Hidrogen) folosește energia rezultată din fisiune pentru a comprima și încălzi deuteriul și tritiul până aceștia fuzionează.
Există și arme nucleare cu destinații speciale precum arma cu neutroni sau arma cu contaminare radioactivă.
Arma cu neutroni este o armă termonucleară construită special pentru a produce un flux mare de neutroni ce produce multe decese dar nu produce contaminare radioactivă și nu afectează construcțiile.
Arma cu contaminare este o armă cu fisiune învelită cu un material (cobalt, aur) care prin activare produce o contaminare radioactivă extrem de puternică.
Proiectile cu uraniu sărăcit au fost dezvoltate și testate în anii `70 în scopul întăririi puterii de penetrare. Aceste muniții sunt cu dispersie de substanțe radioactive care, inhalate sau ingerate devin letale.
5.Pe 24 august 1991, Mihail Gorbaciov renunță la funcția de lider al PCUS și cere autodizolvarea acestuia.
Mihail Sergheevici Gorbaciov a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.
Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.
A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
6.În 1991, Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică.
7.În 2012, în urma unui proces marcat de provocări, extremistul Anders Behring Breivik este găsit vinovat de comiterea atentatelor de la Oslo și Utoeya, soldate cu 77 de morți în iulie 2011.
El este condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă, care poate fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos.
