În fiecare an, la data de 22 august este marcată Ziua internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă comise în numele religiei sau al credinţei.
Libertatea religiei sau a credinţei, libertatea de opinie şi de exprimare, dreptul la întrunire paşnică şi dreptul la libertatea de asociere sunt interdependente, inter-relaţionate şi se completează reciproc.
Toate aceste drepturi sunt înscrise în articolele 18, 19 şi 20 din Declaraţia universală a drepturilor omului.
Susţinerea acestor drepturi joacă un rol important în lupta împotriva tuturor formelor de intoleranţă şi a discriminării bazate pe religie sau credinţă.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat rezoluţia A/RES/73/296, intitulată „Ziua internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă bazate pe religie sau credinţă”, care condamnă cu tărie violenţa în formă continuă şi actele de terorism care vizează persoane, inclusiv persoane aparţinând unor minorităţi religioase, pe baza sau în numele religiei sau credinţei.
Prin proclamarea unei Zile internaţionale de comemorare a victimelor actelor de violenţă comise în numele religiei sau al credinţei, Adunarea Generală a ONU a amintit că statele au responsabilitatea principală de a promova şi proteja drepturile omului, inclusiv drepturile omului aparţinând minorităţilor religioase, mai ales dreptul lor la a-şi exercita religia sau credinţa în mod liber.
1.În 1456 a început a doua domnie a lui Vlad Țepeș în Țara Românească (până în noiembrie 1462).
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea, a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
2.În 1864 douăsprezece țări europene au semnat Prima Convenție de la Geneva, prin care s-a înființat Comitetul Internațional al Crucii Roșii.
Prima Convenție de la Geneva pentru Ameliorarea Situației Răniților din Armatele de pe Câmpul de Luptă este unul dintre cele patru tratate care constituie Convențiile de la Geneva.
El definește „bazele pe care se sprijină restul legislației internaționale pentru protecția victimelor conflictelor armate”.
A fost adoptată în 1864, dar a fost actualizată semnificativ în 1906, 1929 și 1949.
Este strâns legată de Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care a activat în sensul adoptării Convenției și a fost delegat ca organism de punere în aplicare al acesteia.
3.Pe 22 august 1890 se stingea din viață Vasile Alecsandri.
Vasile Alecsandri a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
4.Tot pe 22 august, dar în 1917 moare și Ecaterina Teodoroiu.
Ecaterina Teodoroiu a fost o cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.
Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei.
După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală.
Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți.
A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori.
În spital, a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de sublocotenent.
Din această postură a participat la bătălia de la Mărășești, unde a murit comandând un pluton de infanterie.
Celebrată ca eroină națională după terminarea războiului, imaginea ei a fost la început marginalizată și apoi distorsionată de regimul comunist.
5.În 1985, pe 22 august, actorul Octavian Cotescu se stingea din viață.
Activitatea sa artistică cuprinde numeroase roluri interpretate în film, dar și în teatru, în principal la Teatrul Bulandra din București, unde a fost coleg cu Toma Caragiu, Ștefan Bănică, Marin Moraru, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Florian Pittiș, Rodica Tapalagă, Ileana Predescu, Petrică Gheorghiu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Dan Nuțu.
A fost totodată unul dintre interpreții preferați ai teatrului de televiziune și ai teatrului radiofonic din epocă.
Activitatea de scenă a fost dublată și de o carieră didactică de profesor universitar la Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) „I.L. Caragiale” din București, unde a ocupat și funcția de rector în perioada 1981-1985.
Printre cei mai buni studenți ai lui se numără Horațiu Mălăele, Stelian Nistor, Dan Condurache, Rosina Cambos, Maria Ploae.
