Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este marcată, în fiecare an, la 16 septembrie. În 2021, tema zilei este „Montreal Protocol – Keeping us, our food and vaccines cool”, potrivit https://ozone.unep.org/.

  Adunarea Generală a ONU a proclamat, în 1994, prin Rezoluţia nr. 49/114, ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU. Ozonul este un strat fragil de gaz situat în zonele superioare ale atmosferei la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km şi are misiunea de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. De-a lungul timpului, viaţa pe Pământ s-a adaptat la un anumit nivel de radiaţii UV, creşterea nivelului acestora putând provoca distrugerea treptată a organismelor şi a ecosistemelor. Discuţii privind acest fenomen au avut loc începând din 1976, în Consiliul guvernamental al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, urmate de înfiinţarea, în 1977, a Comitetului de Coordonare pentru protecţia stratului de ozon. Negocierile guvernamentale pentru realizarea unui tratat internaţional privind interzicerea unor substanţe care epuizează stratul de ozon au început în 1981 şi s-au finalizat cu adoptarea Convenţiei de la Viena pentru protejarea stratului de ozon din 22 martie 1985. Prin această convenţie, statele semnatare au hotărât să coopereze în domeniile: cercetare, observaţii sistematice, ştiinţific, tehnic şi juridic, conform legislaţiei, regulamentelor şi practicilor naţionale. Substanţele menţionate în textul convenţiei ca având capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon sunt: compuşii carbonului (CO, CO2, CH4 şi alte hidrocarburi); compuşii azotului (NOx şi N2O); compuşii clorului (CCl4, clorofluorocarburi); compuşii bromului (haloni); apa. Convenţia a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988, arată http://www.management.ase.ro/. La 16 septembrie 1987 a fost semnat Protocolul de la Montreal (la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon) pentru protejarea stratului de ozon prin eliminarea treptată a substanţelor chimice care îl epuizează, respectiv a clorofluorocarburilor (CFC). Această eliminare treptată include atât producţia, cât şi consumul de substanţe care diminuează stratul de ozon (ODS). Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal deveneau, la 16 septembrie 2009, primele tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, care erau universal ratificate, potrivit https://www.un.org/.

16 SEPTEMBRIE ÎN ISTORIE

1836: Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale.

1920: La New York are loc Atentatul cu bombă de pe Wall Street când în fața băncii JP Morgan Inc. explodează un vagon tras de cai în care erau 45 kg de dinamită, împreună cu 230 kg de fragmente din fontă declanșate de un detonator temporizat, provocând împrăștierea bucăților de metal în toate direcțiile. Au fost 38 de decese și aproximativ 400 de răniți.

1938: Adolf Hitler îl primește la reședința sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care își exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani.

1950: Pianistul român Dinu Lipatti a trebuit să-și încheie prematur ultimul concert la Besançon, Franța din cauza bolii și și-a luat rămas bun de la publicul său cu aranjamentul pentru pian „Iisus rămâne bucuria mea” de Johann Sebastian Bach. Două luni și jumătate mai târziu, la vârsta de 33 de ani, a murit de limfom Hodgkin.

1992: Are loc așa-numita „Miercurea Neagră” declanșată de speculații valutare care forțează guvernul britanic să retragă lira sterlină din Mecanismul european al cursului de schimb. În 1997, Trezoreria Regatului Unit a estimat costul Miercurii Negre la 3,14 miliarde de lire sterline, care a fost revizuit la 3,3 miliarde de lire sterline în 2005, în urma documentelor publicate (estimările anterioare plasau pierderile într-un interval mult mai mare de 13-27 miliarde GBP).