Ziua mondială a alimentaţiei 2020 marchează cea de-a 75-a aniversare a FAO într-un moment excepţional, deoarece ţările din întreaga lume se confruntă cu efectele pe scară largă ale pandemiei globale COVID-19, prilej pentru a analiza viitorul pe care trebuie să-l construim împreună (www.fao.org).
Potrivit FAO, acţiuni colective în 150 de ţări cu prilejul Zilei mondiale a alimentaţiei, face ca aceasta să fie una dintre cele mai sărbătorite zile din calendarul ONU.
Sute de evenimente şi activităţi de sensibilizare reunesc guvernele, întreprinderile, ONG-urile, mass-media şi publicul larg.
Manifestările promovează conştientizarea şi acţiunea la nivel mondial pentru cei care suferă de foame şi pentru nevoia de a asigura diete sănătoase pentru toţi.
Creşterea constantă a foametei, începând din 2014, împreună cu creşterea obezităţii, indică în mod clar necesitatea accelerării şi extinderii acţiunilor pentru consolidarea sistemelor alimentare şi protejarea mijloacelor de trai ale oamenilor.
Aproape 690 de milioane de oameni sunt înfometaţi, în creştere cu 10 milioane faţă de anul 2019.
Pandemia COVID-19 ar putea adăuga între 83-132 de milioane de oameni la acest număr, în funcţie de scenariul de creştere economică.
1.În 1793, Maria Antoaneta, soția lui Ludovic XVI al Franței este ghilotinată, sub acuzația de trădare.
Maria Antonia Iosefa Iohanna de Habsburg-Lorena, cunoscută în istorie sub numele de Maria Antoaneta, s-a născut arhiducesă de Austria, mai târziu devenind regină a Franței și a Navarei.
La vârsta de 15 ani s-a măritat cu Ludovic al XVI-lea al Franței, devenind apoi mama „delfinului pierdut” Ludovic al XVII-lea.
Maria Antoaneta este cunoscută mai degrabă pentru excesele sale legendare (considerate exagerări de unii istorici moderni), precum și pentru moartea sa: a murit executată prin ghilotinare, în toiul Revoluției Franceze, în 1793, pentru un așa-zis incest cu fiul ei, precum și pentru înaltă trădare, nedovedită, însă.
2.În 1813, cea de a șasea coaliție l-a atacat pe Napoleon la bătălia de la Leipzig, cea mai mare înfruntare din războaiele napoleoniene, în care au fost implicați peste 500.000 de soldați.
Bătălia de la Leipzig, supranumită Bătălia Națiunilor, a fost cea mai mare confruntare militară din Războaiele Napoleoniene, opunând o armată a celei de-a șasea coaliții unei armate conduse de Napoleon I.
Armata Coaliției era formată din prusaci, austrieci, ruși, suedezi și, începând cu 18 octombrie 1813, din saxoni, care, deși inițial aliați ai francezilor, au întors armele; armata franco-aliată era formată din francezi, polonezi, italieni (atât din Regatul Italiei cât și din Regatul Neapolelui).
Cele trei zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a Coaliției, Napoleon văzându-se obligat să se retragă în Franța.
Pe lângă cei aproape 70,000 de morți, răniți, dispăruți și prizonieri, francezii l-au pierdut și pe prințul polonez Poniatowski, Mareșal al Franței.
Coaliția a pierdut la rândul său un număr mare de oameni, dar victoria sa a fost incontestabilă.
3.În 1834, un puternic incendiu izbucnește la Palatul Westminster, distrugând mare parte din clădirile complexului, printre care și cele ale Camerei Lorzilor și Camerei Comunelor.
Reconstrucția va avea să dureze aproape 40 de ani.
4.În 1946, inculpații condamnați la moarte în principalul proces de la Nürnberg au fost executați.
5.În 1978, Cardinalul Karol Józef Wojtyła din Cracovia, Polonia a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, devenind primul papă dintr-o țară slavă și primul papă neitalian în ultimii 400 de ani.
6.În 2012, doi români au furat, în două minute, 7 tablouri (picturi în ulei și acuarele) de la muzeul Kunsthal din Roterdam în valoare estimată de 18 milioane de euro; pânzele erau semnate de Picasso, Matisse, Monet și Gauguin.
