Știați că astăzi este Ziua Internațională a Stângacilor?
Ziua Internațională a Stângacilor este instituită la inițiativa „Clubului Stângacilor” britanici și a fost marcată pentru prima dată în 1992, în Marea Britanie.
Clubul Stângacilor (Left-Handers Club) s-a constituit în 1990 cu scopul de a menține o legătură între stângacii din întreaga lume și de a face cunoscute nevoile și cerințele acestora.
În ziua de 13 august se organizează competiții sportive între dreptaci și stângaci precum și evenimente în cursul cărora dreptacii sunt invitați să încerce să folosească unelte și echipamente proiectate pentru mâna stângă, pentru a înțelege, în acest fel, cât de greu este să trăiești într-o lume proiectată pentru cealaltă mână.
1.Pe 13 august 1595 are loc Bătălia de la Călugăreni (13-23 august).
Mihai Viteazul a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa.
Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc.
Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți.
Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.
Raportul de forțe era net favorabil oștii otomane.
Nicolae Bălcescu, citând surse contemporane, arată:
„Într-adevăr, armata lui [Sinan] era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui Mihai Vodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri”
În ceea ce privește efectivele oștirii creștine, se poate aprecia că Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 10.000 de militari și un parc de artilerie compus din 12 tunuri mari de câmp.
Cronica oficială vorbește de 8.000 de munteni și 2.000 de unguri.
2.În 1792, regele Ludovic al XVI-lea al Franței este formal arestat de Tribunalul Național și declarat „inamic al poporului”.
Ludovic al XVI-lea a fost ultimul rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793.
A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze.
A fost ultimul rege care a locuit în Palatul de la Versailles.
Ludovic al XVI-lea a fost fiul delfinului Ludovic al Franței și al lui Marie-Josèphe de Saxonia.
Devenit delfin la moartea tatălui său, căsătorit cu Maria Antoaneta a Austriei, a urcat pe tron la vârsta de nouăsprezece ani, când i-a succedat bunicului său Ludovic al XV-lea în 1774.
A fost fratele mai mare al viitorilor regi Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea.
3.În 1862, pe 13 august se înființează Ministerului Afacerilor Străine al României.
4.În 1894, William Ramsay și John William Strutt, lord Rayleigh au anunțat la Oxford descoperirea unui nou gaz: argonul.
Argonul este un element chimic aflat pe poziția a 18-a în tabelul periodic al elementelor.
Se găsește sub formă gazoasă, reprezentând 0,94% din atmosfera terestră.
Pe Pământ este cel mai des întâlnit și folosit gaz nobil.
5.În 1937, în timpul celui de-Al Doilea Război Chino-Japonez, începe bătălia de la Shanghai terminată cu capturarea orașului Shanghai de către japonezi.
Al Doilea Război Chino-Japonez (7 iulie 1937 – 9 septembrie 1945) a fost un conflict major între Republica China și Imperiul Japonez în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Deși cele două țări se luptau cu intermitență încă din 1931, un război în adevăratul înțeles al cuvântului a început doar în 1937 și s-a încheiat cu capitularea Japoniei din 1945.
Acest război a fost un rezultat al unei politici imperialiste de mai multe decenii a Japoniei, prin care s-a încercat dominarea politică și militară a Chinei și câștigarea controlului asupra vastelor resurse de materii prime ale țării.
În același timp, valul crescut al naționalismului și dorința de autodeterminare a chinezilor au făcut războiul de rezistență de neevitat.
Mai înainte de 1937, cele două națiuni s-au confruntat în „incidente” locale, fiecare dintre cele două părți având numeroase motive să nu declanșeze un război pe scară mare.
Invadarea Manciuriei de către japonezi, cunoscută și ca „Incidentul Mukden”, a avut loc în 1931.
6.În 1961, în noaptea de 12 spre 13 august a început ridicarea Zidului Berlinului.
Separarea est germanilor de berlinezii din vest. A rezistat până la 9 noiembrie 1989.
Zidul Berlinului, un simbol al Războiului Rece, a fost construit, inițial, pe 13 august 1961 și a fost demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989.
Parte a Cortinei de Fier, Zidul Berlinului a fost cea mai cunoscută parte a frontierelor RDG-ului.
Conceput de administrația liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, și aprobat de liderul sovietic Nikita Hrușciov, zidul a constituit o barieră de separare între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani.
A fost construit în perioada postbelică, (perioadă în care Germania a fost divizată), în efortul de a stopa consecințele scurgerii de forță de muncă și pierderilor economice asociate cu migrația zilnică a unui mare număr de profesioniști și lucrători calificați între Est și Vest.
Existența timp de aproape trei decenii a Zidului a provocat scăderea semnificativă a emigrației (evadați – „Republikflucht” în germană): de la 2,5 milioane, în perioada 1949 – 1962, la numai 5.000 – între 1962 și 1989.
