Ziua mondială a sănătăţii mintale se marchează în fiecare an la 10 octombrie.

Această zi a fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale. Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu consecinţele şi impactul fără precedent al sănătăţii mintale şi impactul pandemiei de COVID-19 asupra a miliarde de oameni, Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) lansează campania Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, tema din acest an fiind „Sănătate mintală pentru toţi. Investiţii mai mari – Acces mai mare”, scrie site-ul wfmh.global.   1.În 1857 începe construcția clădirii Universității din București după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. 2.În 1872, Ion Creangă este exclus definitiv din cler.   3.În 1903, compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a–l obține prin sinteză.   4.În 1914 se stinge din viață Carol I al României, domnitor al Principatelor Unite (1866-1881), rege al României (1881-1914).     5.În 1933, un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.   6.În 1933, compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.   7.În 1963 se stinge din viață cunoscuta cântăreață franceză, Edith Piaf. Édith Piaf a fost o actriță, cântăreață și textieră franceză de mare succes, care a consacrat, atât în Franța cât și în întreaga lume, genul „chanson réaliste” (cunoscut cel mai adesea doar ca chanson). În cultura franceză și europeană a secolului 20, șansonetista franceză, cunoscută și sub numele de alint de Privighetoarea, ocupă un loc unic, exprimând prin vocea și interpretările sale deosebite, angoasa și frământările unei întregi generații de francezi și vest-europeni, martori interbelici ai ascensiunii nazismului, respectiv participanți ulteriori ai reconstrucției post-belice a democrațiilor europene.